Ce ne face sa ne pierdem uzul ratiunii si sa ne indragostim?Sa ne dorim acea fiinta langa care se ne simtim impliniti, in siguranta, alaturi de care sa fim fericit, alaturi de care sa ne trezim dimineata si mai ales sa fim alaturi pana atunci cand doamna cea posomorata ne ia din lumea asta... Este sentimentul care te inalta atat de sus incat simti ca toata lumea este a ta si nimic nu iti sta in cale. Acel sentiment care dezgheata si cel mai dur si batran ghetar. Sentimentul acela care poate readuce la viata o inima pe moarte.
Dar atunci cand te-ai prabusit de prea multe ori din inaltimi...Iti este frica sa te ridici de si ar putea fi momentul tau.Noi oamenii atunci cand suferim devenim orbi.Atunci cand ne pierdem increderea in semnii nostrii devenim orbi.Din aceste motive, ca si multe altele, nu facem decat sa pierdem clipe de pret in viata.
O buna cunostinta a mea mi-a spus un citat care suna cam asa "Pretuieste intotdeauna mai mult o dragoste care ti se ofera, decat una pe care trebuie sa o cuceresti." Unori si cuceritul isi are partea sa frumoasa.De fapt are mai multe parti frumoase daca ma gandesc bine.
Printre altele, in ziua de azi nimeni nu mai pretuieste romantismul, nu mai pretuieste cuvintele frumoase, plimbarile prin ploaie , privitul stelelor sau de ce nu doar tinutul de mana si privirile pline de pasiune.Intr-adevar lumea se schimba.Toti ne schimbam.Evoluam cum se mai zice.Dar de ce atunci cand ne schimbam nu pastram lucrurile frumoase?De ce noi , oamenii consideram slabiciuni aceste lucruri?Probabil niciodata nu imi voi putea gasi raspunsul la acest eintrebari.
Un lucru stiu sigur.Dupa mai mult timp am redescoperit ce inseamna sa ai sentimente pentru cineva, ce inseamna sa simti caldura dragostei.Sa iti duresti sa fi in fiecare secumda alaturi el/ea.Dar din pacate nu sunt omul ideal pentru acea persoana.Asa ca probabil voi fi nevoit sa ingrop undeva sub un munte de gheata tot ce simt si sa ma mint ca nu s-a intamplat niciodata.Sau as putea sa continui sa lupt pana cand ori imi va spune"Get lost" ori voi ajunge la prima varianta.
Oricum ma bucur ca am redescoperit sentimentul asta.E inaltator si atat de fragil...
Link-uri favorite
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu